Talmud despre Providență

Ce spune talmud  despre Providență


Providența este conceptul potrivit căruia Dumnezeu cunoaște și stăpânește întreaga fire pe care a creat-o,  mai mult, El își iubește creaturile și se preocupă de soarta lor. Divina providență în forma sa extremă se extinde nu doar asupra ființelor umane ci și asupra vieții regnului animal și vegetal. Providența se exercită și asupra frunzelor din pomi, hotărând care trebuie să cadă și care nu.

În istoria filozofiei evreiești unii gânditori sau apropiat de învățătura lui Aristotel și au adoptat o poziție mai liberală totuși principalele cugetări evreiești consideră în general, că Providența se exercită asupra fiecărei ființe umane.

Providența este strâns legată și de noțiuni ca liberul arbitru sau recompensă și pedeapsă. Prima întrebare care se pune se referă la libertatea omului,

Dacă Dumnezeu știe totul,atunci el știe și ce va face fiecare dintre noi?.Unde se situează în acest caz Libertatea umană?Dacă Providența se exercită asupra destinului fiecăruia atunci, viitorul e dinainte cunoscut și predestinat de ea? 

Rezultă că Providența controlează destinul fiecăruia și că acesta nu depinde de comportamentul omului. În sfârșit, dacă tot ce se întâmplă este efectul providenței, cum se explică atunci, prosperitatea celui rău și suferința celui drept? 

În filosofia iudaică aceste întrebări au suscitat numeroase dezbateri, si multe alte dezbateri pentru evidenta coexistența între cunoașterea divină și Libertatea umană. Cunoașterea lui Dumnezeu ne arată cât de mult se deosebește de cea a omului și nu e determinantă. Este o cunoaștere care cuprinde simultan totul, trecutul, prezentul și viitorul într-o  singură privire.

A spune că Dumnezeu cunoaște acțiunile omului înseamna că este ceea ce omul a făcut deja, ceea ce nu determină în nici un fel alegerea de către om a acțiunilor sale. În ceea ce privește a doua chestiune, gânditori evrei se străduiesc să limiteze providența divina în așa fel încât omul să rămână responsabil pentru faptele lui.

Această doctrină a responsabilității umane este înscrisă în învățătura biblică dar și în talmud și în scrierile filozofilor evrei din Evul Mediu. Chiar și gânditorii medievali care, cu excepția lui Maimonide, credeau în influența astrelor asupra vieții omenești. subliniau totuși, că destinul omului e decis de consecințele faptelor lui și de providență.

CONTACT

Inscrie-te