-
Paștele 2018 va fi sărbătorită în perioada 30 martie – 7 aprilie.
-
Primul Seder va fi pe 30 martie după ce soarele apune, iar al doilea Seder va avea loc pe 31 martie după apusul soarelui.
-
Paștele este sărbătorit prin mâncarea matzah și maror (ierburi amare).
-
Pentru durata celor 8 (sau 7 zile în Israel ) de Paște, chametz (aluatul) este strict evitat.
Ce este Paștele?
Una dintre cele mai respectabile și importante povești, Pesach, este o biblie de origine biblică care aminteste sfârșitul sclaviei evreilor din Egipt și nașterea națiunii evreiești
Paștele se celebrează timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan. Ziua se socotește de la asfințitul soarelui până la apariția primelor 3 stele în următoarea zi.
Pesacul este marcat prin evitarea aluatului și evidențiat de mesele Seder care include patru cești de vin, matzah , herburi amare și povestea Exodului . Consideră că drojdia folosită la prepararea aluatului presupune o anumită degradare, impuritate; de aici folosirea rituală a azimelor păsărilor (= pasca = matzot), fără drojdie și nedospită.
Încropirea acestui aluat include și ritualurile legate de colectarea primelor recolte care celebrează primăvara. Paștele amintește de ieșirea din Egipt, când evreii, grăbiți, au trebuiau să fugă, nu au avut timp să lase să atingă aluatul pentru pâinea de trebuință pentru drum.
În ebraică este cunoscută sub numele de Pesac, deoarece Creatorul a trecut peste evreiești atunci când a ucis primul egiptean chiar în prima dimineață a Paștelui.
Povestea Paștelui pe scurt
După mai multe generații, Moise a primit de la D-zeu misiunea de ai scoate pe evrei din robie. Faraon nu a vrut să ia în seamă avertismentele lui Moise, iar Egiptul a fost lovit de cele Zece Plăgi. Dar nici ei nu au înduplecat pe Faraon. D-zeu a eliberat atunci cu puterea Sa națiune provenit din familia care se refugiază odată în Egipt. Șapte săptămâni mai târziu, acest nou popor apare pe Tora pe Muntele Sin
Șase sute de mii de bărbați adulți, plus multe femei și copii, au părăsit Egiptul în acea zi și au început călătoria spre Muntele Sinai și nașterea lor ca oameni aleși de Dumnezeu.
În antichitate, respectarea paștelui include și sacrificiul mielului pascal, care a fost prăjit și a mâncat la cina Seder în prima noapte a sărbătorii. Aceasta a fost traditia pana cand Templul din Ierusalim a fost distrus in secolul I.
Pastele
Paștele este împărțit în două părți:
Din acest interval de 8 zile, primele două și ultima zi sunt speciale (cele din urmă care comemorează împărțirea Marii Roșii) sunt zile pline de viață impunând respectarea unor reguli stricte decât cele de mijloc, numite “Hol HaMoed” și sînt mai ușor. În cel mult 8 zile este interzisă hrana pe bază de hametz. Hametz (alimente pe bază de drojdie) include: – drojdia și făină din 5 soiuri de cereale și orice produs care conține (de exemplu, bere, biscuiți etc.). Se prepară numai cu făină de pască sau cu făină de cartofi, chiar pentru bomboane, prăjituri, pizza. Asta pentru o comemora pîinea nedospită pe care au mâncat-o pe evrei atunci când au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească. Toate produsele trebuie să fie căutate și vândute, sau distruse, înainte de începerea sărbătorii. Pentru a îndepărta orice urmă de fermă se impune o curățenie temeinică a întregului caz în toate neregulile ei.
Cele patru zile de mijloc sunt numite “Hol HaMoed”, “zile intermediare” semi-festive, când majoritatea formelor de muncă sunt permise.
Seders
Punctul culminant al Paștelui este Seder, o cina Pascala.
În decursul Sederului se repovestește istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-și obține libertatea. Această poveste se citește din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah, și din scrierea rabinilor, care descriu exodul din Egipt.
În timpul Sederului se beau patru cești de vin și se mănâncă dintr-un platou special cu despărțituri:
-
Ierburi amare și hrean – pentru a simboliza viața amară și de sclavi pe care au dus-o evreii în Egipt.
-
Charoset – un amestec dulceag de fructe și arahide.
-
Karpas – o legumă, care poate fi înlocuită pe platou cu cartofi fiert, de exemplu.
-
Zeroa – un ciolan de miel, ca simbol al mielului sacrificiu de pastă în timpul cînd exista Templul. De obicei se substituie cu o aripă de pui.
-
Beitzah – un ou fierbinte de îngrijire simbolizează Haggigah (sacrificiul solemn) era de îngrijire adus la Templu.
Lasă un răspuns