Astăzi: 3 Iyyar 5781 - 2021 -  Portiunea săptămânii: Tazria - Metzora

Cine a fost Rași?

Un mare comentator biblic și influent  a lucrat  și a realizat un comentariu asupra Pentateuhului (cele cinci cărţi ale lui Moise). Acesta a fost publicat la Reggio Calabria (Italia) în anul 1475. Cine este autorul acestui comentariu? Un bărbat cunoscut sub numele de Raşi.

Dar de ce avea să i se acorde acestei lucrări o mare importanţă? În cartea sa Rashi — The Man and His World, Esra Shereshevsky spune că comentariul lui Raşi „ajunsese să nu lipsească din locuinţele evreieşti şi din casele de învăţătură. Nici o altă lucrare din literatura ebraică nu a fost atât de apreciată . . . Se ştie că peste 200 de comentarii aferente fac referire la comentariul lui Raşi asupra Pentateuhului“.

Dar numai pentru evrei a fost important acest comentariu al lui Raşi? Deşi comentariul lui Raşi asupra Scripturilor ebraice nu este înţeles de mulţi, acesta influenţează de secole traducerile Bibliei. Dar cine a fost Raşi şi cum a ajuns el un om atât de influent?

Cine a fost Raşi?

Raşi* s-a născut în anul 1040 la Troyes (Franţa). Când era tânăr, el a studiat la academiile teologice evreieşti de la Worms şi Mainz din Rheinland, sub îndrumarea celor mai proeminenţi erudiţi evrei din Europa. La vârsta de aproximativ 25 de ani, el a trebuit să se întoarcă la Troyes din motive personale. Fiind deja considerat un erudit remarcabil, Raşi a devenit în scurt timp conducătorul religios al comunităţii evreieşti locale şi şi-a deschis propria academie religioasă. Cu timpul, acest nou centru de instruire evreiască a devenit chiar mai influent decât cele ale mentorilor lui Raşi din Germania.

În acel timp, evreii din Franţa se bucurau de o pace şi înţelegere relative cu vecinii lor care se declarau creştini, ceea ce i-a permis lui Raşi să se bucure de mai multă libertate în ce priveşte preocupările lui erudite. Cu toate acestea, el nu a fost un erudit retras. În pofida reputaţiei sale de profesor şi conducător al academiei, Raşi şi-a câştigat existenţa ca producător de vinuri. Cunoaşterea în profunzime a meseriilor obişnuite i-a permis să aibă un contact direct cu evreii de rând, ceea ce l-a ajutat să-i înţeleagă. La discernământul său a contribuit şi poziţia oraşului Troyes. Situat la intersecţia principalelor drumuri comerciale, oraşul a slujit drept centru cosmopolit, ceea ce i-a permis lui Raşi să cunoască bine modul de viaţă şi obiceiurile diferitor naţiuni.

De ce a fost nevoie de un comentariu?

Evreii erau cunoscuţi ca oameni ai cărţii. Dar „cartea“, Biblia, era scrisă în ebraică, iar „poporul“ vorbea acum araba, franceza, germana, spaniola şi o mulţime de alte limbi. Deşi cei mai mulţi evrei erau încă învăţaţi ebraica de mici, ei nu înţelegeau bine mulţi termeni biblici. Mai mult decât atât, din cauza unei tendinţe puternice existente în iudaismul rabinic, secole la rând poporul nu a fost încurajat să analizeze sensul literal al textului biblic. Astfel au luat naştere o mulţime de alegorii şi legende referitoare la termeni şi versete biblice. Multe dintre aceste comentarii şi naraţiuni au fost consemnate în volume groase, alcătuind Midraş*.

Nepotul lui Raşi, Rabi Samuel ben Meir (Raşbam), a fost la rândul său un biblist. În comentariul său asupra textului din Geneza 37:2 el a spus că „comentatorii mai vechi [dinainte de Raşi] . . . erau înclinaţi să ţină predici (deraşot), pe care le considerau obiectivul cel mai important, [însă] nu obişnuiau să pătrundă în profunzimea sensului literal al textului biblic“. Comentând pe marginea acestei tendinţe, dr. A. Cohen (redactor-şef la Soncino Books of the Bible) a scris: „Este adevărat că rabinii stabiliseră o regulă potrivit căreia nu era permisă nici o interpretare care era incompatibilă cu peşat, sau înţelesul evident al textului; însă, în practică, ei nu ţineau cont de această regulă“. Într-un mediu religios de acest fel, evreii de rând se simţeau nesiguri când abordau un text biblic şi simţeau nevoia de a avea la îndemână nişte instrumente explicative.

Obiectivul şi metodele lui Raşi

Obiectivul vieţii lui Raşi a fost acela de a face ca Scripturile ebraice să fie înţelese de toţi evreii. Pentru a realiza acest lucru, el a început să adune caiete cu comentarii asupra unor cuvinte şi versete care, după părerea lui, îi puteau crea dificultăţi cititorului. Însemnările lui Raşi fac referire la explicaţiile profesorilor săi şi sunt rodul unei foarte bune cunoaşteri a întregii literaturi rabinice. În cadrul cercetărilor lingvistice, Raşi a epuizat toate sursele disponibile. El s-a concentrat asupra modului în care semnele de punctuaţie şi accentele marcate de masoreţi influenţau înţelegerea textului. Pentru a elucida sensul unui cuvânt, comentariul său asupra Pentateuhului face adesea referire şi la traducerea arameică (Targum Onkelos). Raşi a dat dovadă de flexibilitate şi ingeniozitate când a analizat posibilităţile de explicare a prepoziţiilor, conjuncţiilor şi a sensului verbelor, precum şi a altor chestiuni gramaticale, posibilităţi neexplorate până atunci. Aceste comentarii au constituit o contribuţie valoroasă la înţelegerea gramaticii limbii ebraice.

Contrar tendinţei predominante în iudaismul rabinic, Raşi s-a străduit întotdeauna să scoată în evidenţă sensul simplu, literal al unui text. Dar vasta literatură midraşică, cunoscută foarte bine de evrei, nu a putut fi ignorată. O trăsătură dominantă a comentariului lui Raşi este modul în care face referire chiar la Midraş, care adesea a ascuns sensul literal al textului biblic.

În comentariul său asupra Genezei 3:8, Raşi explică: „Există multe midraşim (comentarii) hagadice* pe care Înţelepţii noştri le-au aranjat deja într-un mod potrivit în Bereşit Rabbah şi în alte antologii de midraşim. Cu toate acestea, eu mă ocup în exclusivitate de sensul clar (peşat) al textului şi de acele aggadot care explică relatarea scripturală în contextul ei“. Selectând şi publicând numai acele midraşim care, după părerea lui, ajutau la clarificarea sensului sau a contextului unui verset, Raşi nu a publicat, sau a scos, acele midraşim care dădeau naştere la contradicţie şi confuzie. Mulţumită acestei publicări, generaţiile următoare de evrei s-au putut familiariza îndeosebi cu cele mai bune părţi selectate de Raşi din Midraş.

Deşi era de acord în mare parte cu mentorii săi, Raşi nu a ezitat să-şi exprime dezacordul atunci când a considerat că explicaţiile lor contraziceau raţionamentul clar asupra unui text. Când nu înţelegea un anumit pasaj sau considera că dăduse anterior o explicaţie incorectă, el era dispus să recunoască acest lucru, menţionând chiar situaţiile în care studenţii săi contribuiseră la corectarea modului său de înţelegere a anumitor lucruri.

Influenţat de epoca sa

Raşi era în pas cu epoca sa. Un scriitor a rezumat acest lucru în felul următor: „Enorma contribuţie a lui [Raşi] la viaţa iudaică a constat în reinterpretarea tuturor pasajelor importante în limba vorbită în zilele sale şi într-un limbaj atât de clar şi de inteligibil, cu atâta căldură şi omenie, cu o măiestrie şi o erudiţie atât de neobişnuite, încât comentariile sale au ajuns să fie ridicate la rangul de scrieri sfinte şi apreciate ca operă literară. Raşi a scris în ebraică cu multă abilitate şi eleganţă, de parcă ar fi fost franceză. Ori de câte ori îi lipsea cuvântul potrivit pentru a elucida sensul unui text, el folosea în loc un cuvânt franţuzesc, pe care îl translitera în ebraică“. Aceşti termeni franţuzeşti transliteraţi (Raşi folosind peste 3 500 de termeni de acest fel) au ajuns să fie o sursă valoroasă pentru cercetătorii limbii franceze vechi şi a pronunţiei acesteia.

Deşi Raşi s-a născut într-o atmosferă de pace relativă, anii de mai târziu au fost martori ai unor relaţii tensionate dintre evrei şi pretinşii creştini. În 1096, Prima Cruciadă a semănat distrugerea în rândul comunităţilor evreieşti din Rheinland, unde studiase Raşi. Mii de evrei au fost masacraţi. Vestea despre aceste masacre i-a afectat, după cât se pare, sănătatea lui Raşi (aceasta s-a deteriorat rapid, iar în 1105 Raşi a încetat din viaţă). Acel moment a marcat o schimbare semnificativă în comentariile sale asupra Scripturilor. Un exemplu remarcabil în acest sens îl constituie Isaia capitolul 53, unde se vorbeşte despre suferinţa slujitorilor lui Iehova. Înainte Raşi aplicase aceste versete la Mesia, la fel ca Talmudul. Dar se pare că, după organizarea cruciadelor, el s-a gândit că aceste versete se aplicau la poporul evreu, care îndurase o suferinţă nedreaptă. Această explicaţie s-a dovedit a fi un punct de cotitură în domeniul interpretării ebraice a acestor versete.* Astfel, comportamentul necreştin al creştinătăţii i-a îndepărtat pe mulţi oameni, inclusiv pe evrei, de adevărul despre Isus. — Matei 7:16–20; 2 Petru 2:1, 2.

Cum a influenţat Raşi traducerea Bibliei?

Influenţa exercitată de Raşi a fost imediat simţită în afara graniţelor iudaismului. Francezul Nicholas de Lyra, comentator biblic franciscan (1270–​1349), a făcut atât de des referire la concepţiile lui „Rabi Solomon [Raşi]“, încât a fost poreclit „Maimuţa lui Solomon“. La rândul lor, mulţi comentatori şi traducători au fost influenţaţi de Lyra, inclusiv predecesorii traducătorilor Versiunii King James şi reformatorul Martin Luther, care a revoluţionat traducerea Bibliei în Germania. Luther s-a bazat atât de mult pe opera lui Lyra, încât într-o poezie populară rimată se spune: „Dacă Lyra nu ar fi cântat din liră, Luther nu ar fi dansat“.

Raşi a fost profund influenţat de gândirea rabinică, gândire care nu este în armonie cu adevărul creştin. Cu toate acestea, datorită cunoaşterii sale profunde a termenilor ebraici ai Bibliei, a morfologiei şi sintaxei ebraice, precum şi datorită eforturilor lui constante de a discerne înţelesul evident şi literal al textului, lucrarea lui Raşi constituie o sursă semnificativă de comparaţie pentru cercetătorii şi traducătorii Bibliei.

Sursa: Watchtower BIBLIOTECĂ ONLINE